0332 433 000

TRAUMATISME TORACICE (II) – Pneumotoraxul cu supapă (sufocant)

TRAUMATISME TORACICE (II) – Pneumotoraxul cu supapă (sufocant)

Pneumotoraxul cu supapă – sufocant este forma de pneumotorax în care, datorită unui mecanism de “supapă” creat de traumatism, aerul se acumulează sub presiune în cavitatea pleurală. Supapa poate fi situată la nivel bronho-alveolar în traumatismele închise sau la nivelul unei plăgi penetrante toracice.

Mecanismul de supapă permite o circulaţie unidirecţională a aerului: aerul pătrunde în cavitatea pleurală în inspir şi este împiedicat să se evacueze în expir. Cu fiecare mişcare inspiratorie, aerul acumulat în pleură sporeşte cantitativ, presiunea intrapleurală creşte, devine compresivă, deplasează mediastinul şi alterează grav funcţiile cordului până la stop cardiac.

Diagnosticul este clinic şi trebuie pus urgent: bolnav cu contuzie toracică sau cu plagă penetrantă toracică (de obicei mică), cu semne de insuficienţă respiratorie acută, anxios, agitat, cu un hemitorace hipersonor la percuţie, uneori globulos la inspecţie, suflu amforic la ascultaţie. Nu există timp pentru explorări imagistice.

Tratamentul reclamă deasemeni urgenţă şi constă în introducerea percutanată a unui trocar sau tub de dren în cavitatea pleurală, în spaţiul doi intercostal, pe linia medioclaviculară. Această manevră se efectuează în UPU, în spitalele care dispun de acest departament, sau de către chirurgul de gardă în spitalele mici.

Aerul sub presiune se evacuează cu un şuierat evident şi pneumotoraxul sufocant se transformă în pneumotorax deschis: aerul intră şi iese liber din pleură cu fiecare mişcare respiratorie via trocar sau tub de dren. Efectul compresiv dispare şi momentul critic este depăşit.

În lipsa unui set de drenaj pleural, trocarul sau tubul de dren se prelungesc cu tubulatură sterilă până sub nivelul lichidului dintr-un recipient la marginea patului, sub nivelul bolnavului (drenaj simplu “sub apă” sau drenaj Béclère).

Există valve unidirecţionale, care, montate pe tubul de dren, folosesc o simplă pungă de dren şi fac inutil drenajul Béclère. Drenajul pleural astfel realizat este capabil să rezolve definitiv pneumotoraxul după închiderea plăgii penetrante sau dacă supapa bronhoalveolară are un calibru mic şi se inchide spontan. Dacă fuga de aer persistă (plagă bronhoalveolară importantă) şi în prezenţa unei plăgi penetrante, este necesară toracotomia.