Cauzele determinante ale procesului de pancreatită acută sunt multiple.
Dintre acestea, cel mai frecvent întâlnite sunt:
- litiaza biliară,
- alcoolul,
- hiperlipidemia,
- hipercalcemia,
- disfuncţia sfincterului Oddi,
- droguri şi toxine,
- post ERCP,
- traumatisme,
- intervenţii chirurgicale şi
- cauze idiopatice.
Cauzele puţin frecvente sunt reprezentate de condiţii anatomice sau anatomopatologice deosebite, cum ar fi:
- pancreas divisum,
- cancer periampular,
- cancer de pancreas,
- diverticul periampular,
- vasculita.
Cauze rare, dar prezente în literatura internaţională sunt:
- infecţioase (Coxsackie virus, v. rujeolei, HIV, paraziţi) şi
- autoimune (sdr. Sjogren, deficienţă de a1- antitripsină).
În diagnosticul unei pancreatite acute – formă severă, examenul clinic este decisiv. Examenele de laborator și imagistice confirmă suspiciunea clinică.
Dintre testele de laborator, lipaza și amilaza serică au valoare diagnostică, cu o sensibilitate și specificitate superioare pentru lipază. Proteina C reactivă este considerat factor de diagnostic pozitiv şi diferenţial între pancreatita acută – forma severă şi medie și factor prognostic în evoluție.
Dintre examenele imagistice, ecografia transabdominală este utilă doar în 25-50% din cazuri în momentul internării. Se practică mai ales pentru stabilirea diagnosticului etiologic (pancreatita de etiologie biliară). CT –ul cu substanţă de contrast are o sensibilitate şi o valoare predictivă pozitivă de aproape 100%, fiind recomandat și în urmărirea evoluţiei.
